Toata treaba asta cu blogul pe care nu il citeste nimeni devine vag amuzanta. Lumea se conecteaza prin zeci de motoare si motorase online si de fapt nimeni habar n-are ..sau probabil isi inchipuie ca au habar. Open space-ul are niste bariere nevazute.
"esti suparata?" ..."Nu, doar am atatea de facut incat mi se pare un lux sa lancezesc cateva minute online." M-am lasat de fumat si nu ma mai pot autodistruge pe bucatele, in pauze mici, afara.
Seen Pan a few days ago.
O poiana portocalie cu copaci incetosati. E o poza de pe deviantart vag asemanatoare.
Un vis cu o caprioara calcata de o masina.
O camera intr-o cladire veche, cu o lumina chioara. Mama, alaturi, nu putea sa doarma, ca si mine. Tipetele vecinei mele nebune se insinueaza in orice vis care include cladiri, se ascund in pereti.
Iar tu, X, iti inchipui ca daca scrii o carte poti exorciza ceva din nebunie..sau ca cineva te va intelege? Nu esti decat la nivelul celor care citesc carti de Coelho si se simt profunzi. Fiecare e la un anumit nivel al palniei.
Pana la urma fiecare isi inchipuie ca gratiile sunt fie aurite, fie nu exista.
